Eticheta energetică este fișa standardizată de pe electrocasnice care arată clasa de eficiență, pe o scară de la A (cel mai eficient) la G (cel mai puțin eficient), și consumul estimat de energie. Litera mare din mijloc contează, dar nu spune tot: la fel de importante sunt cifrele de dedesubt, care îți arată cât vei plăti de fapt pe factură.
Mulți cumpărători se opresc la săgeata verde și pleacă mulțumiți. Problema este că două aparate din aceeași clasă pot consuma diferit, iar un model mai mare decât ai nevoie poate consuma mai mult decât unul mai mic, dintr-o clasă inferioară. Eticheta merită citită pe bucăți, la fel cum citești un tabel cu prețuri.
Ce înseamnă clasele de la A la G?
Scara actuală a fost refăcută în Uniunea Europeană tocmai ca să dispară clasele A+, A++ și A+++, care ajunseseră să încurce mai mult decât să explice. Acum clasa A este rezervată celor mai performante modele, iar la multe categorii de aparate ea este încă goală sau aproape goală, pentru că producătorii au lăsat loc de progres. Dacă vezi un frigider în clasa D sau un televizor în clasa F, nu înseamnă automat că este un produs slab, ci că scara a devenit mai severă.
Culorile merg de la verde închis la roșu, iar clasele vecine diferă ca eficiență, dar nu cu salturi enorme. Diferența se adună în timp: un aparat care lucrează zilnic, ani la rând, își arată clasa în factură mult mai clar decât unul pe care îl pornești de două ori pe lună.
Ce cifre găsești pe etichetă, în afară de literă
Sub clasă apare consumul estimat, exprimat în kWh, dar unitatea de referință se schimbă de la un tip de aparat la altul. Citește mereu și ce măsoară numărul respectiv:
- Frigiderele și combinele frigorifice arată consumul pe an (kWh/an), calculat în condiții standard de test.
- Mașinile de spălat și mașinile de spălat vase arată consumul la 100 de cicluri, pe programul de referință, nu pe cel mai rapid sau pe cel cu temperatură mare.
- Televizoarele și monitoarele arată consumul la 1.000 de ore de funcționare, iar eticheta are separat o valoare pentru modul de imagine HDR.
- Sursele de lumină (becurile) arată consumul la 1.000 de ore și clasa lor, iar ambalajul spune cât de mult luminează.
Alături de consum, eticheta mai poate conține capacitatea (litri, kilograme, numărul de seturi de vase), durata programului de referință, nivelul de zgomot în decibeli și clasa de zgomot, de la A la D. Pentru un apartament mic, unde mașina de spălat vase merge noaptea, zgomotul poate cântări mai mult decât o diferență minoră de consum.
Cum compari corect două aparate?
Compari întotdeauna aparate din aceeași categorie și de capacități apropiate. Un frigider mare, cu congelator spațios, nu are cum să consume cât unul mic, deci clasa lor spune cât de eficient este fiecare raportat la dimensiune. Dacă ai nevoie de 300 de litri utili, nu are sens să te uiți la un model de 200 de litri doar pentru că arată un consum mai mic în kWh.
Un calcul simplu te ajută: înmulțește consumul anual cu prețul pe care îl plătești pentru un kWh, așa cum apare pe factura ta. Dacă aparatul A consumă cu 60 kWh mai puțin pe an decât aparatul B și plătești, să zicem, un leu pe kWh, economisești 60 de lei pe an. Dacă A costă cu 600 de lei mai mult, diferența se recuperează în zece ani, adică probabil niciodată. Dacă diferența de preț este de 150 de lei, investiția se întoarce în aproximativ doi ani și jumătate. Prețul energiei variază, așa că folosește mereu cifra de pe factura ta curentă, nu una citită undeva.
Unde verifici datele dacă eticheta lipsește?
Pe fiecare etichetă nouă există un cod QR. Scanat cu telefonul, duce la fișa produsului din baza de date europeană EPREL, unde găsești aceleași informații, în detaliu, plus fișa tehnică completă. Dacă un magazin online nu afișează eticheta lângă preț, caută-o în descrierea produsului sau în fișierele PDF atașate. Vânzătorii au obligația să o prezinte, deci absența ei este un motiv de prudență, la fel ca în cazul altor date lipsă, de care vorbește și recunoașterea unui vânzător de încredere.
Cele mai frecvente greșeli la citirea etichetei
Prima greșeală este compararea unui model vechi cu unul nou după clasă. Un frigider vândut ca „A++” înainte de reforma scării nu poate fi pus direct lângă unul „D” de azi; trebuie să te uiți la kWh și la capacitate. A doua greșeală este ignorarea condițiilor de test: consumul din etichetă este măsurat pe programe și în condiții standard, deci în casa ta poate ieși mai mare sau mai mic, în funcție de cum folosești aparatul.
A treia greșeală este să uiți de costul total. Un aparat eficient dar fragil, la care o piesă costă jumătate din prețul lui, nu este o afacere bună. Verifică și cât de ușor se repară și cât de lungă este garanția; decizia dintre reparație și un produs nou începe de multe ori chiar din momentul cumpărării. Iar dacă ai ținut bonul și manualul într-un loc sigur, ca în sfaturile despre bonurile aparatelor din casă, ai de partea ta dovada achiziției când ai nevoie de ea.
Întrebări frecvente
Contează mai mult clasa sau consumul în kWh?
Consumul în kWh, raportat la capacitatea aparatului. Clasa este doar o încadrare pe scară, iar două aparate de dimensiuni diferite pot avea aceeași literă și consumuri foarte diferite.
Ce fac dacă un magazin online nu arată eticheta?
Cere-o prin mesaj sau caută produsul în baza de date EPREL după marcă și model. Dacă nu primești răspuns clar, alege un alt vânzător.
Merită mereu să cumpăr clasa cea mai bună?
Nu. Merită când aparatul funcționează des și diferența de preț se recuperează în câțiva ani. La un aparat folosit rar, o clasă mijlocie este adesea alegerea mai rațională.
