Compostul de acasă se obține dintr-un amestec de resturi vegetale verzi, bogate în azot, și materiale uscate, bogate în carbon, lăsate să se descompună cu aer și umiditate moderată. În circa șase până la douăsprezece luni, ele se transformă într-un pământ închis la culoare, cu miros de pădure, care hrănește solul și îl face mai afânat.
Nu ai nevoie de aparate speciale și nici de o grădină mare. Un colț de curte, o ladă din paleți sau un compostor cumpărat sunt suficiente. Contează mai mult proporțiile din amestec și câteva obiceiuri simple decât investiția.
De ce merită să faci compost?
Un gospodar obișnuit aruncă săptămânal o găleată întreagă de resturi vegetale, iar mare parte din ele pot deveni îngrășământ gratuit. Compostul reduce volumul gunoiului menajer, îmbunătățește structura solului, ajută la reținerea apei și hrănește viața din pământ, de la râme la bacterii utile. Pe un sol greu, argilos, îl face mai afânat; pe unul nisipos, îl ajută să țină umezeala.
Ce pui în compost și ce nu pui?
Gândește compostul ca pe o rețetă cu două categorii de ingrediente. Cele verzi sunt umede și proaspete: resturi de legume și fructe, zaț de cafea, ceai, iarbă proaspăt tăiată, buruieni fără semințe. Cele brune sunt uscate: frunze căzute, paie, carton nelucios rupt în bucăți, rumeguș din lemn netratat, crenguțe mărunțite.
- Da: coji de legume, coji de ouă zdrobite, plicuri de ceai fără plastic, frunze, resturi de la tăierea gardului viu, foi de hârtie fără cerneală colorată.
- Nu: carne, pește, oase, lactate, uleiuri, mâncare gătită, excremente de câine sau pisică, plante bolnave, buruieni cu semințe coapte, lemn tratat chimic.
Resturile de la bucătărie sunt cel mai bun pretext să începi, iar dacă ai deja o grădină de legume în curtea proprie, ai la îndemână și materia primă, și locul unde folosești compostul.
Cum construiești grămada de compost pas cu pas?
- Alege un loc plan, pe sol, nu pe beton, ca viermii și microorganismele să urce în grămadă. Umbra parțială este ideală.
- Pune la bază un strat de crengi mărunte, gros de 10–15 centimetri, pentru aerisire.
- Alternează straturi de material brun și verde. Ca regulă practică, pune cam două-trei părți brune la o parte verde, ca volum.
- Udă fiecare strat până devine umed ca un burete stors, nu leoarcă.
- Acoperă grămada cu o prelată sau cu un strat de paie, ca să nu se usuce vara și să nu se îmbibe de ploi.
- Amestecă conținutul din lună în lună cu o furcă, ca să intre aer.
Cum recunoști și rezolvi problemele frecvente?
Compostul face în mod firesc câteva semne că ceva nu este în regulă, iar fiecare are o cauză clară.
- Miros urât, de ouă stricate: prea mult material verde sau prea puțin aer. Adaugă frunze uscate și amestecă.
- Grămada nu se încălzește și nu se descompune: e prea uscată sau prea mică. Udă ușor și adaugă materiale verzi.
- Muște mici de fructe: resturile sunt la suprafață. Îngroapă-le în mijlocul grămezii și acoperă cu frunze.
- Rozătoare: ai pus resturi de mâncare gătită sau carne. Evită-le și folosește un compostor închis.
Grămadă deschisă sau compostor închis?
Grămada deschisă sau lada din paleți costă puțin, primește volume mari și se amestecă ușor cu furca. Se vede însă de la distanță și poate atrage insecte dacă nu o ții în ordine. Compostorul închis, din plastic sau lemn, arată mai îngrijit, păstrează căldura și umiditatea și ține la distanță animalele, dar are un volum mai mic și se amestecă mai greu. Pentru o curte mică, un compostor de câteva sute de litri este de obicei suficient; pentru o grădină mare, două sau trei lăzi alăturate permit să ai mereu o grămadă în lucru și una în coacere.
Cât durează și cum știi că este gata?
Durata depinde de mărunțirea materialelor, de umiditate și de temperatură. O grămadă amestecată des și ținută caldă poate fi gata în câteva luni, în timp ce una lăsată în pace durează un an sau mai mult. Compostul copt are culoare maro închis, textură sfărâmicioasă și miros de pământ de pădure, iar resturile inițiale nu se mai recunosc.
Poți face un test simplu: pune o mână de compost într-un borcan cu semințe de salată sau cresson. Dacă răsar uniform în câteva zile, compostul este matur și nu arde rădăcinile.
Cum folosești compostul în grădină?
Răsfiră un strat de 2–3 centimetri la baza legumelor, trandafirilor și pomilor, sau amestecă-l cu pământul din ghivece într-un raport de aproximativ unu la trei. Pe gazon, îl poți presăra subțire primăvara; vezi și sfaturile din articolul despre întreținerea gazonului pe tot parcursul anului. Un sol cu mult compost reține mai bine apa, iar în perioadele fără ploi plantele rezistă mai ușor, ceea ce completează ce ai citit despre îngrijirea plantelor în sezonul secetos.
Nu aplica compost proaspăt, necopt, direct lângă răsaduri tinere: poate avea încă un conținut mare de săruri sau poate încălzi rădăcinile. Lasă-l să se maturizeze, iar dacă ai cantități mari, ține două grămezi: una în care adaugi și una care se coace.
